Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea McGill din Canada arată că tiparul în care alimentele sunt combinate zilnic poate influența semnificativ riscul de boli cardiovasculare și speranța de viață. Cercetarea, publicată în revista The Journal of Nutrition, a analizat datele nutriționale ale adulților canadieni printr-o metodă bazată pe inteligență artificială.
În loc să evalueze efectele fiecărui aliment în parte, echipa de cercetători a folosit tehnici de machine learning pentru a identifica grupurile de alimente consumate frecvent împreună. Pe baza acestor asocieri, au fost definite trei tipare alimentare distincte, iar fiecare participant a primit un scor care reflecta gradul de aderență la fiecare model.
Primul tipar includea legume, leguminoase, produse din soia, supe, paste, orez și uleiuri vegetale, cu un consum redus de fast-food. Al doilea era dominat de băuturi îndulcite cu zahăr, cereale rafinate și gustări sărate, cu un aport scăzut de fructe, apă, cereale integrale și nuci. Al treilea descria un mic dejun bogat în grăsimi solide, cafea, zahăr, carne procesată și ouă.
Rezultatele au evidențiat că persoanele care urmau cel mai fidel primul tipar aveau un risc cu 51% mai mic de deces din orice cauză și cu 45% mai mic de boli cardiovasculare. Cercetătorii au estimat că acest model alimentar s-ar putea asocia cu o speranță de viață mai mare cu aproximativ 8,3 ani la femei și cu 6,1 ani la bărbați.
La polul opus, consumul ridicat de băuturi îndulcite și aportul redus de fructe au fost asociate cu un risc cu 31% mai mare de deces, diferența fiind și mai pronunțată la bărbați, unde a ajuns la 39%. Tiparul micului dejun bogat în grăsimi nu a înregistrat asocieri semnificative cu mortalitatea sau bolile cardiovasculare.
Autorii subliniază că studiul este observațional, deci rezultatele reflectă asocieri statistice, nu relații de cauzalitate demonstrate. Metoda urmează să fie validată și în alte populații, cu potențialul de a contribui la elaborarea unor recomandări nutriționale mai precise și la strategii mai eficiente de prevenire a bolilor cronice.
