Aproape jumătate dintre românii stabiliți în Marea Britanie câștigă peste 3.000 de euro pe lună, potrivit studiului „Diaspora Sentiment 2026″, realizat de MKOR pe un eșantion de 2.000 de români din străinătate. Profilul diasporei s-a transformat radical: 23% sunt manageri sau antreprenori, iar vârsta medie a celor plecați a ajuns la 42,6 ani, cu o vechime medie de aproape 14 ani în afara țării.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR Consulting, spune că datele resping definitiv imaginea diasporei ca forță de muncă ieftină. „Vorbim de o diasporă matură, stabilizată instituțional. Nu mai e o populație de execuție, ci un segment de consumatori și investitori cu putere de cumpărare reală”, declară ea. Românii din Marea Britanie sunt cei mai bine integrați profesional, 29% ocupând roluri de conducere sau administrând propriile afaceri.
Deși 61% dintre respondenți au investit deja în România, 70% exclud repatrierea în următoarele 12 luni. Cimpoca explică paradoxul: „Legătura economică s-a decuplat de cea rezidențială. România câștigă un flux de capital stabil, dar pierde prezența fizică a unor cetățeni activi.” Cu cât integrarea profesională avansează, cu atât costul de oportunitate al întoarcerii crește.
Mărturiile românilor din diasporă confirmă această tendință. Eduard Lașcu, stabilit în Olanda din 2021, recunoaște că îi lipsesc familia și limba română, însă rămâne pentru că apreciază o societate bazată pe drepturi egale și instituții eficiente. Ioana Dincă, inginer software la Londra de șase ani, spune că s-ar gândi la întoarcere doar dacă ar găsi același salariu, un mediu profesional comparabil și un sistem medical funcțional.
Studiul identifică profiluri distincte în funcție de țara de reședință. Românii din Germania investesc cel mai mult în România și sprijină financiar familiile rămase acasă. Cei din Italia pun pe primul loc sistemul medical ca argument pentru revenire, iar cei din Spania păstrează cu România o legătură preponderent culturală și afectivă.
Cori Cimpoca atrage atenția că România nu mai poate concura exclusiv prin salarii. „Statul trebuie să treacă de la apeluri emoționale la compatibilitate sistemică: digitalizarea serviciilor publice, predictibilitate fiscală și o reformă credibilă a sistemului sanitar”, afirmă fondatoarea MKOR. Diaspora a devenit o sursă de capital și expertiză, nu doar de remitențe, iar reconectarea ei cu țara depinde de calitatea instituțiilor, nu de nostalgie.
