De-a lungul istoriei, dorința de a atinge idealul estetic a dus la practici extrem de periculoase. Corsetele victoriene puteau comprima talia până la 45 de centimetri, provocând leșinuri, fracturi ale coastelor și deformarea organelor, în timp ce machiajul cu plumb provoca paralizii și leziuni cerebrale. În 1848, un medic numea strângerea corsetului o formă lentă de sinucidere.
În Roma Antică, femeile foloseau picături cu mătrăgună, cunoscută drept belladonna sau „femeie frumoasă”, pentru dilatarea pupilelor; dozele greșite puteau provoca orbire, halucinații și moarte. În China, legarea picioarelor începea la vârste între 2 și 7 ani: degetele erau rupte și îndoite sub talpă, iar piciorul era redus la 7-10 centimetri, cu riscuri de infecție și cangrenă.
Eleganța putea deveni fatală și prin îmbrăcăminte. Crinolinele, uneori apropiate de doi metri în diametru sau chiar mai late de cinci metri, luau foc rapid, iar incendiul din 1863, dintr-o biserică din Chile, a ucis până la 3.000 de persoane; rochiile ar fi contribuit la blocarea ieșirilor. Coafurile cu păr fals, perucile pudrate și accesoriile din celuloid erau, la rândul lor, inflamabile.
Cosmetice cu otrăvuri
În perioada interbelică, Tho Radia comercializa creme, pudre și pastă de dinți cu radiu și toriu, unele produse strălucind în întuneric; folosirea lor a fost asociată cu otrăvirea prin radiații și cancerul. Verdele Scheele, obținut din cupru și arsenic, colora rochii, tapet și obiecte decorative, dar putea provoca erupții, convulsii și afectarea vederii.
Moda și bolile ascunse
Gulerele rigide purtate de dandy puteau comprima traheea și arterele carotide, devenind „gulerul ucigaș” atunci când purtătorul adormea cu capul plecat. Dietele cu tenie sau ouă de tenie provocau inclusiv chisturi cerebrale, iar mercurul folosit de pălărieri a alimentat expresia „nebun ca un pălărier”, prin tremur, depresie, pierderi de memorie și halucinații.
În 1924, Albert C. Geyser a promovat Sistemul Tricho, o metodă cu raze X pentru îndepărtarea părului, care putea produce ulcerații și tumori canceroase. Fixativul cu monomer de clorură de vinil era inflamabil și toxic, iar machiajul cu plumb, practicat inclusiv de Regina Elisabeta I prin „ceruza venețiană”, agrava efectele pe măsură ce era reaplicat.
