Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate a costat statul român mai mult de 1,1 miliarde de lei, însă continuă să aibă erori, întreruperi și timpi mari de răspuns. Un audit al Curții de Conturi indică probleme acumulate timp de peste două decenii: infrastructură învechită, contracte modificate repetat, mentenanță întârziată și lipsa unei strategii IT coerente la CNAS.

PIAS deservește peste 18 milioane de persoane potențial asigurate și mai mult de 70.000 de utilizatori din rândul furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, precum și al angajaților CNAS și caselor județene. În fiecare zi sunt raportate și validate peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt prescripții medicale.

Un proiect început în 2002

Construcția sistemului a pornit de la SIUI, Sistemul Informatic Unic Integrat, pentru care CNAS a semnat contractul în iulie 2002. Implementarea trebuia să dureze doi ani, dar prima versiune a intrat efectiv în producție abia în noiembrie 2008, cu patru ani peste termenul stabilit.

Varianta inițială era descentralizată. În 2012, CNAS a trecut la SIUI II, o arhitectură centralizată, concepută pentru procesarea informațiilor în timp real. Până atunci, contractul inițial fusese modificat prin 18 acte adiționale, care au schimbat termenele, prețurile și livrabilele; unele actualizări tehnologice și echipamente de acces au fost înlocuite cu servicii de asistență tehnică.

De-a lungul anilor, în jurul nucleului SIUI au fost adăugate mai multe componente:

• ERP, implementat în 2007 pentru gestionarea salariilor, stocurilor, achizițiilor, mijloacelor fixe, obiectelor de inventar și a fondului național de sănătate;
• SIPE, sistemul pentru rețeta electronică, introdus în 2012;
• CEAS, cardul electronic de sănătate, lansat în 2012;
• DES, Dosarul Electronic de Sănătate, introdus în 2014;
• SIM-SASS, sistemul de management al asigurărilor sociale de sănătate, implementat în 2023.

Curtea de Conturi arată că SIPE și CEAS au fost contractate fără o evaluare a efectului asupra SIUI. Noile servicii au folosit aceeași bază de date, ceea ce a crescut numărul conexiunilor și a redus performanța întregii platforme.

Cât a costat platforma

Pentru proiectarea și dezvoltarea PIAS au fost plătiți 920.296.003 lei. Cea mai mare parte a sumei a revenit sistemului SIUI, iar restul a fost împărțit între cardul de sănătate, dosarul electronic și rețeta electronică:

• SIUI: aproximativ 604,9 milioane de lei;
• CEAS: 108,7 milioane de lei;
• DES: 101,8 milioane de lei;
• SIPE: 59,7 milioane de lei.

Până la 31 decembrie 2024, CNAS a mai cheltuit aproape 192 de milioane de lei pentru mentenanță, licențe, centre de suport, transferul datelor și piese de schimb. Astfel, costul total al platformei a trecut de 1,1 miliarde de lei.

Investiția nu a dus însă la atingerea tuturor obiectivelor anunțate. Digitalizarea biletelor de trimitere și a concediilor medicale, prevăzută în strategiile naționale, nu a fost realizată, iar blocajele și suprasolicitarea infrastructurii au afectat activitatea medicilor, farmaciilor, spitalelor și accesul pacienților la servicii.

Erori frecvente și instruire insuficientă

Auditul atribuie responsabilitatea principală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituția care organizează și administrează PIAS. Raportul menționează lipsa unei strategii IT dedicate, un inventar incomplet al echipamentelor și licențelor, resurse interne insuficiente și deficiențe de guvernanță.

CNAS nu avea nici planuri adecvate pentru gestionarea incidentelor informatice. Potrivit auditului, nu erau stabilite clar procedurile de revenire a sistemelor, resursele necesare și persoanele responsabile de intervenție. Au fost identificate întreruperi de la câteva ore până la câteva zile, luni sau chiar perioade mai lungi.

În cazul unui serviciu SIUI urmărit timp de 3.263 de zile, rata medie de eroare a fost de 17,76%. La chestionarul Curții de Conturi au răspuns 1.039 de furnizori de servicii medicale și farmaceutice, iar 94,3% dintre aceștia au considerat nesatisfăcători timpii de răspuns ai PIAS.

La Spitalul Județean de Urgență Vaslui, auditorii au observat că o simplă validare cu cardul putea dura aproximativ 15 minute. Problemele nu au fost constante, dar datele consemnate în raport indică rate de eroare de 94% la autentificarea unui furnizor în septembrie 2016, 86% în iunie 2017, 47% în ianuarie 2019 și 55% în martie 2022.

O altă vulnerabilitate a fost lipsa pregătirii utilizatorilor. Dintre cei care au răspuns chestionarelor, 71% dintre furnizorii medico-farmaceutici și 29% dintre angajații caselor județene au spus că nu au beneficiat niciodată de instruire pentru folosirea PIAS.

Mulți angajați au fost pregătiți doar la momentul introducerii SIUI. Ulterior, noii colegi au învățat de la cei cu experiență sau au folosit proceduri mai vechi, iar medicii cu cabinete individuale au reclamat că lansarea portalului e-Sănătatea Mea s-a făcut fără instruire prealabilă.

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat că furnizorii vor primi informații permanent și că vor fi organizate instructaje „în săptămânile și în lunile următoare, pe măsură ce introducem în operaționalizare noile funcționalități”.

Contracte, anchete și mentenanță

Perioada 2009–2012, în care SIUI a fost centralizat și au fost contractate mai multe componente esențiale, a coincis cu mandatul lui Lucian Duță la conducerea CNAS. În 2014, DNA l-a urmărit penal într-un dosar referitor la mentenanța sistemului ERP.

Procurorii susțineau că, în 2010, CNAS a cumpărat servicii de mentenanță și suport pentru 1.296 de licențe, deși cel puțin 268 nu erau utilizate. Prejudiciul estimat pentru CNAS și casele județene depășea 150.000 de euro, iar anchetatorii au indicat un avantaj patrimonial pentru Siveco România SA.

În decembrie 2018, DNA l-a trimis în judecată pe Duță, acuzându-l că ar fi cerut și primit 6,3 milioane de euro între 2010 și 2012, în legătură cu contracte IT ale CNAS. Potrivit anchetei, banii ar fi fost transferați atât în numerar, cât și către o companie offshore din Insulele Antile, cu conturi în Elveția.

Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv, în 2022, la șase ani de închisoare. În decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus încetarea procesului penal ca urmare a prescripției și a anulat condamnarea. Dosarul a vizat contracte pentru SIUI, cardul de sănătate și rețeta electronică, iar denunțătorii au fost Radu Enache, reprezentant al HP România, și Irina Socol, reprezentanta SIVECO.

În istoria mentenanței PIAS apare și Teamnet International, companie fondată de Sebastian Ghiță. În 2016, firma a câștigat prin licitație două contracte cu CNAS, pentru suportul sistemului de carduri și pentru mentenanța PIAS, în valoare totală de 22,3 milioane de lei fără TVA, pe o perioadă de trei ani.

Pentru întreținerea CEAS, oferta Teamnet a fost de 14,8 milioane de lei fără TVA, față de valoarea estimată de 18,8 milioane de lei. Contractul pentru mentenanța PIAS a avut o valoare de 7,5 milioane de lei fără TVA, în condițiile în care CNAS estimase un plafon de 8,4 milioane de lei.

Acces nesecurizat la date

Auditul a identificat și o problemă majoră privind protejarea informațiilor medicale. În 2017, un document semnat de CNAS și prestatorul de mentenanță consemna că întregul sistem informatic al cardului de sănătate era neconform.

Documentul preciza că accesul la PIAS nu era securizat și controlat suficient. În aceste condiții, terți necunoscuți puteau ajunge la platformă fără aprobarea CNAS sau a companiei responsabile de mentenanță, până la documentarea sistemului și schimbarea tuturor credențialelor de acces.