Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, critică dur capitolul dedicat sănătății din programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. El susține că documentul promite schimbări pentru pacienți, spitale și medicina de familie, dar nu precizează sursele de finanțare, termenele, personalul disponibil sau indicatorii prin care ar urma să fie măsurate rezultatele.

Rogobete consideră că programul este construit mai ales în jurul reducerii cheltuielilor și îl descrie drept „îngrijorător de subțire”. În opinia sa, lipsesc măsuri aplicate pentru problemele de personal din spitale și pentru menținerea profesioniștilor medicali în România.

• o strategie pentru specialitățile deficitare;
• deblocarea posturilor din spitale;
• plata și reorganizarea gărzilor;
• protecția personalului medical împotriva epuizării;
• politici dedicate rezidenților;
• mecanisme pentru atragerea medicilor în zonele cu deficit de personal;
• soluții pentru păstrarea medicilor, asistenților și celorlalți angajați în sistemul sanitar.

Fostul ministru întreabă și cum ar putea fi extinse serviciile medicale fără o soluție pentru oamenii care trebuie să le ofere. El reclamă faptul că programul nu explică reorganizarea timpului de gardă, plata corectă a acestora sau măsurile prin care un medic ar putea fi protejat de ture de 20-24 de ore.

Critici privind politica medicamentului

Alexandru Rogobete avertizează că accesul la terapii inovatoare, cercetarea clinică și investițiile din industria farmaceutică nu sunt tratate suficient de clar. El spune că documentul nu stabilește un termen pentru accesul la tratamente noi, un calendar pentru cercetarea clinică, obiective de atragere a investițiilor sau mecanisme de acces timpuriu.

În același timp, Rogobete precizează că medicamentele generice și biosimilarele sunt necesare pentru sustenabilitatea sistemului și că România ar trebui să își dezvolte capacități proprii de producție. El consideră însă că economiile obținute prin folosirea acestora ar trebui direcționate și către cercetare, inovație și tratamente moderne, nu doar către reducerea costurilor.

Fostul ministru atrage atenția că politica medicamentului nu poate fi evaluată doar prin prețul de achiziție. Potrivit acestuia, un sistem farmaceutic funcțional trebuie să includă producție de generice și biosimilare, terapii inovatoare, diagnostic avansat, cercetare clinică, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme de rambursare bazate pe rezultate.

Întrebarea adresată Oanei Gheorghiu

Rogobete îi cere Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, să explice cum se regăsesc în program prioritățile pe care le-a susținut înainte de intrarea în zona guvernamentală. El amintește că aceasta a promovat accesul pacienților la tratamente și îmbunătățirea îngrijirii bolnavilor de cancer.

Fostul ministru face referire și la raportul „Dăruiește Viață” pentru anul 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, în care este susținut principiul potrivit căruia toți copiii trebuie să beneficieze de același standard de tratament. De asemenea, el amintește că activitatea prezentată de Gheorghiu în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la terapii inovatoare.

„De aceea întrebarea pentru Oana Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății?”, a transmis Rogobete.

Atac la reducerea cheltuielilor

În aceeași intervenție, Alexandru Rogobete critică direcția atribuită premierului desemnat Ilie Bolojan și conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. El susține că CNAS ar trebui reorganizată în jurul nevoilor pacientului, nu transformată într-un mecanism concentrat în principal pe controlul costurilor, gradul de ocupare și reducerea capacităților considerate insuficient utilizate.

Rogobete rezumă această abordare prin formula „Tăiem, tăiem, tăiem” și afirmă că economia contabilă nu poate fi prezentată drept reformă structurală. El avertizează că diminuarea cheltuielilor pe termen scurt ar putea afecta cercetarea, investițiile și accesul la tratamente, iar costurile ar putea reapărea ulterior prin diagnosticarea mai târzie și agravarea bolilor.

Programul de guvernare și lista miniștrilor propuși au fost depuse sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan, deschizând etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv. În concluzia mesajului său, Rogobete afirmă că România are nevoie de medici, asistente, medicamente, investiții, infrastructură, cercetare, inovație și acces real la servicii de sănătate, nu de o simplă listă de intenții.