Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită Ministerului Muncii să înceapă negocierile pentru noua Lege a Salarizării și să stabilească un calendar clar al discuțiilor. Sindicaliștii avertizează că proiectul analizat în luna august putea reduce veniturile unor angajați și nu asigura creșteri reale pentru majoritatea personalului medical.

Reprezentanții FSSR au transmis ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, un document cu prioritățile privind salarizarea, relațiile de muncă și dialogul social din sectorul public de sănătate. Solicitarea a fost formulată în cadrul unei întâlniri desfășurate luni la Ministerul Muncii.

Ce cer sindicaliștii

Una dintre principalele teme este negocierea unui nou Contract Colectiv de Muncă la nivel sectorial. Contractul anterior a expirat la 12 septembrie 2026, iar FSSR cere reluarea procedurii de negociere împreună cu demararea discuțiilor pentru noua lege a salarizării.

Federația susține că viitoarea legislație trebuie să evite orice diminuare a veniturilor și să prevadă reguli transparente pentru stabilirea componentelor salariale. În documentul transmis ministerului, sindicaliștii arată că:

• în scenariul de risc maxim analizat pentru proiectul din august, aproximativ 5% dintre angajați ar fi putut avea venituri mai mici;
• 92% dintre salariații din sistem nu ar fi beneficiat, până la 1 ianuarie 2027, de o creștere reală a veniturilor;
• noua lege ar trebui să includă majorări salariale reale și o finanțare demonstrată.

Poziția sindicală a fost pregătită în cadrul conferinței naționale „Salarizarea în sănătate: de la inechități și amânări la soluții”, organizată la Bistrița pe 23 octombrie. Evenimentul a urmărit transformarea concluziilor din volumul „Evaluarea nivelului de respectare a drepturilor angajaților din sănătate” într-un mandat de negociere pentru noua lege, prevăzută în programul de guvernare.

Transparență salarială și negociere

FSSR cere și preluarea în legislația românească a Directivei europene privind transparența veniturilor salariale. Federația susține aplicarea efectivă a principiului plății egale între femei și bărbați și spune că a transmis Ministerului Muncii, în mai 2026, un pachet de propuneri pentru modificarea proiectului de lege.

Amendamentele propuse au la bază cinci direcții: transpunerea fidelă a directivei, o guvernanță proactivă a salarizării, evaluarea corectă a muncii, inclusiv a activităților de îngrijire și relaționare, un rol sindical efectiv și libertatea responsabilizată de negociere.

Federația contestă, de asemenea, intenția de a crea un sector separat de negociere colectivă pentru „Servicii de transport pacienți”. Măsura apare în proiectul de ordin de ministru publicat în transparență decizională la 7 octombrie 2026 și ar scoate serviciile de ambulanță și transport sanitar din sectorul „Sănătate”.

Potrivit sindicaliștilor, separarea ar putea fragmenta drepturile angajaților și ar genera diferențe de tratament. FSSR avertizează și că reducerea sferei sectorului „Sănătate” ar putea diminua numărul salariaților acoperiți de contracte colective de muncă, contrar obiectivelor Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor 2025-2030.

Structuri și teme noi propuse

Printre solicitări se află reintroducerea Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, considerat de federație un instrument pentru garantarea drepturilor minime ale angajaților din domeniul public și din economie. Sindicaliștii cer și înființarea Comitetului Sectorial Sănătate, care ar urma să actualizeze standardele ocupaționale și să coreleze competențele profesionale cu nevoile reale ale pieței muncii din sănătate.

FSSR consideră că activitatea acestui comitet ar putea fi susținută prin fonduri europene nerambursabile destinate structurilor sectoriale. O altă propunere vizează constituirea unei comisii care să evalueze efectele inteligenței artificiale asupra profesiilor medicale și să contribuie la adaptarea strategiilor naționale de formare profesională și protecție a muncii.

Federația mai solicită elaborarea unor indicatori naționali pentru măsurarea dialogului social, atât în ceea ce privește existența negocierilor, cât și eficiența parteneriatului dintre angajați, sindicate și autorități. Pentru acest obiectiv este propus un proiect de cercetare și dezvoltare, alături de menținerea unor linii de finanțare europene predictibile pentru consolidarea capacității partenerilor sociali.