Agenția de Achiziții Publice Timișoara (AAPT), înființată în 2022 de administrația condusă de Dominic Fritz pentru centralizarea achizițiilor publice, își mărește schema de personal. Guvernul a aprobat ocuparea a două posturi vacante și crearea altor două, deși societatea avea patru angajați la finalul anului 2025 și a acumulat pierderi de aproximativ 1,56 milioane de lei în primii trei ani de activitate.

AAPT are ca asociat unic Municipiul Timișoara, iar capitalul social vărsat la înființare a fost de 1,5 milioane de lei. Compania trebuia să reducă prețurile și costurile administrative prin reunirea necesarului mai multor instituții și organizarea unor proceduri de achiziție centralizate.

Rezultatele financiare anuale

Bilanțurile arată că societatea a trecut pe profit abia în 2025. Evoluția cifrei de afaceri și a rezultatului net a fost următoarea:

• 2022: cifră de afaceri zero și pierdere de 267.511 lei;
• 2023: cifră de afaceri de 18.552 de lei și pierdere de 732.522 de lei;
• 2024: cifră de afaceri de 299.579 de lei și pierdere de 555.183 de lei;
• 2025: cifră de afaceri de 874.340 de lei și profit net de 66.755 de lei.

Pierderile din perioada 2022–2024 însumează aproximativ 1,56 milioane de lei. La sfârșitul lui 2025, capitalurile proprii ale AAPT erau de 11.539 de lei. Această valoare nu reprezintă banii disponibili în conturi, ci reflectă în principal efectul pierderilor contabile acumulate și nu poate fi comparată direct cu capitalul social ca și cum acesta ar fi dispărut în numerar.

Costuri concentrate pe personal

Raportul de evaluare pentru 2024 indică plăți totale de aproximativ 850.000 de lei. Din această sumă, circa 757.900 de lei au fost alocați salariilor, indemnizațiilor și contribuțiilor, ceea ce înseamnă aproape 89% din total.

Cheltuielile cu specialiștii sunt explicabile pentru o firmă care oferă servicii în domeniul achizițiilor publice. Evaluarea eficienței depinde însă de economiile obținute pentru instituțiile beneficiare și de raportul dintre aceste economii și costurile de funcționare ale AAPT.

Agenția afirmă că lucrează pentru peste 40 de instituții publice și unități administrativ-teritoriale din mai multe județe. Printre utilizatori se numără Primăria Timișoara, spitale, școli, licee și tribunale, însă prezența unei instituții pe lista beneficiarilor nu arată automat și volumul achizițiilor realizate prin AAPT.

În calcul trebuie separate convențiile, participarea la o procedură, contractele subsecvente și plățile efective. Un acord încheiat cu o instituție nu înseamnă neapărat că întregul plafon al procedurii a fost utilizat.

Plafonul acordurilor nu înseamnă cheltuieli

Datele prezentate în rapoartele AAPT arată diferențe importante între valoarea maximă a unor acorduri-cadru și sumele contractate ulterior. Acordul-cadru stabilește un plafon posibil, iar banii sunt utilizați prin contracte subsecvente și comenzi.

• La birotică, procedura B-1 avea un plafon de aproximativ 5,277 milioane de lei, în timp ce contractele subsecvente au însumat circa 828.000 de lei, adică 15,7%;
• Pentru materialele de curățenie MC-1, din 6,309 milioane de lei au fost contractați aproximativ 1,028 milioane de lei, echivalentul a 16,3%;
• În cazul procedurii IT-1, contractele subsecvente au ajuns la circa 1,545 milioane de lei dintr-un plafon de 7,086 milioane de lei, adică 21,8%;
• La procedura B-2, gradul de utilizare a fost de 7,3%, cu aproximativ 84.000 de lei contractați din 1,15 milioane de lei;
• Pentru gaze naturale, procedura GN-3 a avut contracte subsecvente de circa 906.000 de lei dintr-un plafon de 4,137 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 21,9%.

Procentele nu indică, prin ele însele, o neregulă, deoarece instituțiile nu sunt obligate să cumpere întreaga valoare prevăzută într-un acord-cadru. Ele arată însă că valoarea nominală a unei proceduri nu trebuie confundată cu banii cheltuiți efectiv.

O situație similară apare la prima procedură pentru materiale de curățenie. Acordul-cadru a avut o valoare de aproximativ 5,29 milioane de lei fără TVA, dar contractele subsecvente raportate pentru 2023 au însumat doar 411.604 lei fără TVA.

Economiile raportate de agenție

AAPT susține că achizițiile centralizate au redus costurile, mai ales în zona energiei și a gazelor naturale. Pentru procedura GN-3, compania indică o economie de 19,3%, pentru GN-4 de 11%, iar pentru GN-2 de 4,8%. În cazul anumitor proceduri pentru energie electrică, economiile declarate sunt cuprinse între 2% și 4%.

Compania afirmă, de asemenea, că una dintre procedurile pentru gaze naturale a adus o economie de aproximativ 777.000 de lei pentru bugetul local. Pentru verificarea rezultatului este necesară raportarea la un reper concret: prețul anterior, cantitatea cumpărată, momentul achiziției și evoluția pieței. O scădere a prețului poate fi influențată și de condițiile pieței, nu doar de negocierea derulată de AAPT.

Cum sunt calculate veniturile

În 2025, Consiliul Local Timișoara a stabilit că AAPT poate percepe un tarif de cel mult 2% din valoarea plăților făcute de utilizatori pentru achizițiile derulate prin agenție. Tariful efectiv poate fi negociat separat cu fiecare beneficiar.

Pe baza cifrei de afaceri de 874.340 de lei, un tarif mediu de 2% ar indica un volum de plăți al utilizatorilor de aproximativ 43,7 milioane de lei. La un tarif mediu de 1,5%, baza de calcul ar fi de circa 58,3 milioane de lei, iar la 1% ar ajunge la aproximativ 87,4 milioane de lei. Acestea sunt scenarii matematice, nu valori confirmate ale tarifelor aplicate.

Pentru stabilirea volumului real al activității ar trebui analizate tarifele convenite cu fiecare utilizator și toate facturile emise de agenție. În registrele publice de plăți apar mai multe transferuri punctuale către AAPT:

• Primăria Timișoara a plătit 35.663,76 lei în iunie 2025;
• Direcția Fiscală a achitat 4.703,57 lei în iunie 2025 și 246,93 lei în martie 2024;
• Centrul de Proiecte a efectuat plăți de 1.263,84 lei și 46,70 lei în 2025, precum și 19,38 lei în 2024;
• Sport Club Municipal a plătit 114,67 lei;
• Școala Gimnazială nr. 6 a achitat 84,80 lei;
• Filarmonica Banatul apare cu o plată de 2,06 lei.

Totalul acestor plăți identificabile este de 42.145,71 lei. Suma nu reprezintă toate încasările agenției, ci doar transferurile punctuale găsite în registrele consultate. Diferența până la cifra de afaceri din 2025 ar trebui explicată prin facturile emise către toți utilizatorii.

Ce arată datele din SEAP

În bazele publice agregate, AAPT apare cu aproximativ 289 de atribuiri și valori nominale de circa 43,5 milioane de lei. Această sumă nu poate fi tratată drept totalul cheltuielilor efective, deoarece în SEAP sunt înregistrate acorduri-cadru, loturi și valori maxime, iar o singură procedură poate genera mai multe poziții.

Valoarea unui acord-cadru nu este echivalentă nici cu totalul contractelor subsecvente, nici cu plățile făcute furnizorilor. Prin urmare, cele 43,5 milioane de lei reprezintă un punct de pornire pentru analiză, nu suma finală cheltuită.

Printre furnizorii care apar frecvent în baza agregată se află B.N. Business, RTC Proffice Experience, Altex România, ETA2U, Lecom Birotica Ardeal și Austral Trade. Repetarea unor furnizori nu dovedește existența unei nereguli, însă procedurile pot fi verificate prin numărul ofertanților, prețurile obținute și contractele subsecvente.

Contestații și venituri întârziate

Procedura pentru materiale de curățenie MC-2 a fost contestată de două ori la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. AAPT a precizat că aceste contestații au fost respinse în cea mai mare parte, iar soluțiile CNSC pot fi analizate pentru a vedea exact ce aspecte au fost reclamate.

Raportul financiar pentru 2024 menționează și venituri nefacturate estimate la 350.000–380.000 de lei. Acestea ar fi fost legate în principal de dificultăți în facturarea energiei electrice și de comunicarea plăților de către utilizatori.

Veniturile raportate în 2025, de 874.340 de lei, ar putea include și sume facturate atunci pentru perioade anterioare. Creșterea față de cifra de afaceri din 2024, de 299.579 de lei, nu poate fi interpretată automat ca o triplare a activității într-un singur an.

Patru posturi suplimentare

Directorul general al AAPT este Adrian Borugă. Experiența sa profesională include activitate în zona financiară publică, inclusiv la Ministerul Afacerilor Interne și la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. În trecut, Borugă a fost asociat în presa locală cu formațiunea M10 și ulterior cu USR, însă aceste informații nu demonstrează că numirea sa a avut un caracter politic.

Pentru evaluarea managementului pot fi urmărite procedura de selecție, criteriile folosite, lista candidaților, punctajele, indicatorii de performanță și rezultatele evaluărilor.

La sfârșitul anului 2025, AAPT avea patru angajați, în timp ce media anuală fusese de cinci persoane. Pentru ocuparea celor două posturi vacante sunt prevăzuți 55.360 de lei, iar pentru cele două poziții nou-create, 32.490 de lei. Majorarea cheltuielilor salariale mai adaugă 7.600 de lei, astfel că impactul bugetar estimat ajunge la aproximativ 95.500 de lei.

Dacă toate cele patru posturi vor fi ocupate, numărul angajaților de la finalul lui 2025 s-ar putea dubla. Justificarea economică ar trebui să includă numărul de proceduri suplimentare, instituțiile care ar urma să fie atrase, veniturile estimate și economiile preconizate. Suma aprobată pentru extindere și creșterea costurilor de personal depășește profitul net raportat de AAPT în 2025, de 66.755 de lei.

Eficiența agenției nu poate fi măsurată doar prin cifra de afaceri, profit sau valoarea maximă a acordurilor-cadru. Indicatorul relevant este diferența dintre economiile verificabile obținute pentru instituții și costul total al funcționării AAPT, inclusiv tarifele plătite de utilizatori.

Pentru o evaluare completă sunt necesare date despre fiecare utilizator, procedură, contract subsecvent, factură și plată, precum și despre tariful achitat agenției, prețul obținut de furnizor și economia calculată față de un reper real de piață.