Gripa nu seamănă întotdeauna cu o răceală obișnuită. În timp ce răceala apare, de regulă, treptat, infecția gripală poate debuta rapid și poate provoca o stare generală severă, uneori cu risc de complicații.

Dr. Marius Sava explică principalele indicii care te ajută să deosebești gripa de o răceală, situațiile în care ai nevoie de consult medical și variantele de tratament care pot fi recomandate.

Cum debutează gripa

O răceală începe frecvent cu usturime în gât, nas înfundat sau secreții nazale, iar simptomele se intensifică treptat. În cazul gripei, starea de rău poate apărea într-un interval scurt, iar organismul poate fi afectat mult mai puternic.

Virusurile gripale nu acționează doar la nivelul nasului și al gâtului. Reacția inflamatorie se poate răspândi în organism și poate explica durerile musculare intense, slăbiciunea și dificultatea de a-ți desfășura activitățile obișnuite.

„Problema acestui virus este că se înmulțește așa de ușor încât infecția se diseminează foarte ușor în întreg organismul. Până în vârful degetelor, de asta avem dureri musculare, de asta nu mai putem să ne mișcăm, pentru că e inflamație în întreg sistemul”, a explicat medicul.

Printre manifestările întâlnite în gripă se pot număra:

• febra, uneori ridicată;
• durerile musculare și articulare;
• oboseala puternică și senzația de slăbiciune;
• tusea și durerea în gât;
• durerile de cap;
• frisoanele.

Intensitatea simptomelor diferă de la o persoană la alta. Lipsa febrei nu exclude gripa, iar simptomele, luate separat, nu sunt suficiente întotdeauna pentru confirmarea diagnosticului.

Când ai nevoie de consult

Majoritatea persoanelor se recuperează fără complicații, însă anumite semne pot indica o formă mai severă. O temperatură de peste 39-39,5 grade Celsius, deshidratarea sau o saturație a oxigenului sub 95%, măsurată cu pulsoximetrul, justifică o evaluare medicală.

Și schimbarea tusei trebuie urmărită. Apariția unei expectorații mucopurulente, galben-verzuie, poate ridica suspiciunea unei suprainfecții bacteriene, deși culoarea secrețiilor nu confirmă singură existența acesteia.

Dificultățile de respirație, durerea în piept și confuzia sunt motive pentru solicitarea rapidă a ajutorului medical. La fel se întâmplă în cazul semnelor importante de deshidratare, iar pentru simptomele severe nu este recomandat să aștepți o programare obișnuită.

Dacă febra sau celelalte manifestări se agravează, reapar după o perioadă de ameliorare ori sunt însoțite de probleme respiratorii, ai nevoie de un consult. Persoanele vulnerabile ar trebui să discute cu medicul încă de la începutul bolii.

Cine poate face forme severe

Riscul de complicații este mai mare la persoanele de peste 65 de ani, la femeile însărcinate și la pacienții cu anumite boli cronice. Printre afecțiunile care pot favoriza o evoluție dificilă se află diabetul și insuficiența renală.

De asemenea, sunt mai vulnerabile persoanele ale căror boli sau tratamente afectează sistemul imunitar. În aceste situații, gripa poate evolua inclusiv spre pneumonie gripală, iar unele cazuri pot necesita internare în terapie intensivă.

„Persoanele peste 65 de ani pot să facă o infecție diseminată, inclusiv pneumonie gripală, care ajunge uneori și în terapie intensivă. Afecțiunile cronice, diabetul, insuficiența renală, tot ce înseamnă lucruri care scad imunitatea și gravidele, care trebuie protejate”, a spus dr. Marius Sava.

Tratamentul nu include automat antibiotice

În formele necomplicate, recuperarea se bazează pe odihnă, consum adecvat de lichide și măsuri pentru reducerea simptomelor. Alimentația poate fi adaptată toleranței și poftei de mâncare, iar efortul fizic intens ar trebui evitat cât timp manifestările sunt prezente.

Medicul poate recomanda un antiviral, în funcție de severitatea bolii, momentul apariției simptomelor și riscul individual. Oseltamivirul este un medicament utilizat împotriva virusurilor gripale, cu beneficii mai mari atunci când este început cât mai devreme.

În general, antiviralele au eficiența cea mai bună dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debut. Totuși, pentru persoanele cu risc crescut sau pentru cele care au forme severe, medicul poate indica tratamentul și după acest interval.

Antibioticele nu acționează asupra virusului gripal și nu sunt utile în gripa fără complicații. Ele pot deveni necesare dacă apare o infecție bacteriană asociată, însă administrarea se face numai la recomandarea medicului.

„Antibiotic nu, pentru că, fiind o infecție virală, este absolut inutil. Se ajunge la suprainfecție bacteriană uneori și atunci trebuie, dar gripa nu se tratează cu antibiotic”, a precizat specialistul.

Cât durează și cum limitezi transmiterea

Manifestările acute se pot reduce în câteva zile până la aproximativ o săptămână, în funcție de organism și de severitatea infecției. Tusea și oboseala pot rămâne însă mai mult timp după ameliorarea celorlalte simptome.

În perioada în care ești bolnav, este recomandat să eviți colectivitățile, să aerisești camerele și să respecți regulile de igienă respiratorie. Dacă trebuie să intri în contact cu alte persoane, purtarea măștii poate diminua riscul de transmitere.

Vaccinarea antigripală este una dintre principalele metode de prevenție, mai ales pentru persoanele care au un risc crescut de complicații. Transmiterea virusurilor respiratorii este favorizată în sezonul rece de timpul petrecut în spații închise și aglomerate.

Ce rol au vitaminele

Somnul suficient, hidratarea, mișcarea regulată și o alimentație variată susțin sănătatea generală. Fructele, legumele și sursele de proteine pot furniza o parte importantă din nutrienții necesari organismului.

Vitaminele C și D, zincul și seleniul pot fi obținute prin alimentație. Suplimentele nu tratează însă gripa deja instalată și nu înlocuiesc antiviralele atunci când acestea sunt indicate.

Dozele mari de suplimente nu garantează prevenirea infecției și nici o recuperare mai rapidă. Dacă ai o carență sau nevoi nutriționale speciale, administrarea lor trebuie stabilită în funcție de situația ta.